În acest articol vorbim despre inventatori români celebri și despre invențiile pentru care au devenit cunoscuți. Probabil multe nume le știi deja, dar am săpat adânc pe internet pentru a veni și cu nume nu foarte cunoscute deoarece toți oamenii care au contribuit la evoluție merită un loc în lumina reflectoarelor.
În continuare vorbim despre oameni care au inventat tehnologii, medicamente și au contribuit la dezvoltarea lumii așa cum o vedem noi astăzi.
Henri Coandă – avionul cu reacție
În poza de mai sus este primul avion cu reacție produs în serie, pe numele său Heinkel He 178. Construirea lui a fost posibilă datorită descoperirilor pe care Henri Coandă le-a făcut și numeroaselor încercări de a ridica un avion de la sol.
Primul avion cu reacție a fost creat de Coandă pe data de 16 decembrie 1910, în Franța. Acesta l-a prezentat în același an la al doilea Salon Internațional Aeronautic de la Paris. Având 50 de cai putere, motorul putea degaja destulă forță ca să ridice un avion de la sol, dar la testele făcute, Coandă a observat un efect care mai târziu avea să-i poarte numele.
Efectul Coandă se referă la jeturile de gaze arse care ajungeau prea aproape de fuselajul avionului, ducând astfel la distrugerea avionului în zbor.
Traian Vuia – primul avion
Românii au avut o pasiune pentru avioane și putem spune că totul a început cu Traian Vuia, inventatorul primului avion.
În anii 1905-1906 a construit primul prototip de aparat de zbor sub numele de Vuia I. Acest lucru se întâmpla tot în Franța și după cum se poate vedea în poza de mai jos, nu seamănă deloc cu avioanele pe care le știm astăzi.
Deși testele au durat destul de mult, avionul nu a reușit rezultate spectaculoase privite din perspectiva cuiva din viitor, dar pentru acel moment, ceea ce reușea Vuia să facă era absolut uimitor.
A revenit mai apoi cu Vuia I bis și mai apoi, în 1907, Vuia II care a reușit să zboare pe o distanță mai mare de 20 de m. Cu toate astea, avionului i-a luat mai mult timp să devină capabil să transporte oameni pe distanțe lungi.
Pe parcursul carierei, Traian Vuia și-a îndreptat atenția și spre crearea unor prototipuri de elicopter, dar și un generator de aburi al cărui sistem este folosit și în zilele noastre.
Anastase Dragomir – scaunul ejectabil
Continuând cu invențiile din domeniul aviației, Anastase Dragomir este cel care a inventat o versiune timpurie a scaunului ejectabil, permițând astfel piloților să se catapulteze din avion în caz de dezastru pentru a-și salva viața.
Invenția a avut loc tot în Franța, iar modelul conceput de Anastase Dragomir și Tănase Dobrescu a fost testat la data de 25 august 1929 și brevetat un an mai târziu la Paris. Numele oficial al patentului este Nouveau système de montage des parachutes dans les appareils de locomotion aérienne și are numărul 678566.
Petrache Poenaru – stiloul
Petrache Poenaru a fost un matematician, fizicist, inginer, profesor și inventator. Astfel, acesta și-a pus amprenta pe multe lucruri în viață, dar cel pentru care îl cunoaștem cu toții este stiloul.
Invenția stiloului a avut loc în timp ce acesta studia la Paris și a fost patentat de către guvernul francez la data de 25 mai 1827.
Anghel Saligny – podul Anghel Saligny
Podul Anghel Salighy a fost construit între anii 1890 – 1895 peste Dunăre. Având o lungime de 4.087 de metri, acesta face legătura dintre Balta Ialomiței și Brațul Borcea.
Podul se află la Cernavodă și, la vremea sa, a fost o minune arhitecturală folosită până în anul 1987 când noul pod de la Cernavodă a fost construit.
Nicolae Paulescu – insulina
Nicolae Paulescu a descoperit insulina și a făcut mai multe cercetări asupra modului în care pancreasul contribuie la procesarea mâncării.
Aceste cercetări au început în anul 1916 când a descoperit că o substanță din pancreas injectată unui câine cu diabet, poate normaliza nivelul de zahăr din sânge.
Acesta a trebuit să oprească cercetările, fiind chemat la război, dar între 24 aprilie și 23 iunie 1921, a publicat o serie de jurnale medicale în care explică efectul pe care îl are extractul pancreatic asupra diabetului.
Folosind cercetările sale, mai târziu, a fost dezvoltată și insulina.
Ion Cantacuzino – vaccinul antiholeric
Ion Cantacuzino a fost profesor universitar la Academia Română, medic, microbiolog și fondator al școlii românești de imunologie și patologie experimentală.
Deși a contribuit în mai multe arii ale medicinei pentru descoperirea vaccinurilor și tratamentelor împotriva a mai multor afecțiuni precum dizenteria sau febra tifoidă, descoperirea pentru care a rămas în istorie este o schemă de vaccinare antiholerică, numită Metoda Cantacuzino, care se folosește și astăzi.
Grigore Antipa – diorama
Grigore Antipa a revoluționat lumea muzeelor prin invenția dioramei în anul 1900. Dioramele biologice au fost folosite pentru prima dată în anul 1907 pentru a organiza muzeele.
O dioramă se referă la acel loc special construit într-un muzeu pentru a pune în context un animal în mediul în care acesta trăia.
Ștefan Odobleja – cibernetica
Lucrarea sa, Diversity and Unit in Cybernetics, reprezintă un punct de început în cibernetică și în sistemele de gândire. Acesta a pus bazele ciberneticii cu 9 ani înainte ca Norbert Wiener să fie numit inventatorul ciberneticii.
Ștefan Burileanu – tunul anti aerian
Burileanu este cunoscut drept părintele artileriei anti-aeriene românești. Acesta a conceptualizat și construit, în 1915, un tun anti-aerian de 57mm pe care l-a numit Burileanu.
Acest tun se pare că este și principalul avantaj pe care l-a avut România în fața Germaniei în primul război mondial.
Justin Capră – rucsacul cu reacție
Justin Capră este inventatorul rucsacului cu reacție, exact ca acela pe care îl folosești cu coduri în GTA5. Deși are mai multe invenții la activ este cunoscut pentru acest rucsac cu reacție și datorită faptului că a întâmpinat probleme în a-și face invenția cunoscută.
După ce Academia Română a refuzat să accepte invenția undeva între anii 1956-1958, acesta merge la Ambasada Americii care refuză de asemenea oferta. Urmează apoi o perioadă în care Justin Capră este trimis la închisoare de regimul comunist pentru faptul că a abordat Ambasada Americii și nu s-a știut niciodată cu siguranță dacă el a fost inventatorul rucsacului cu reacție. Cert este că americanii au înregistrat patentele la scurt timp după incident și multe surse susțin că Justin este primul care a inventat și zburat cu un astfel de rucsac.
Lazăr Edeleanu – a sintetizat amfetamina
Acesta a obținut titlul de doctor în chimie în anul 1887 prin lucrarea Asupra unor derivați ai acizilor fenilmetacrilici și fenilizobutirici în cadrul căreia descoperă fenilizopropilamina (benzedrina), o substanță care acționează asupra sistemului nervos. Cu toate astea, descoperirea lui nu este completă doarece abia în anul 1920 a fost descoperit și efectul psihostimulant al amfetaminei.
De asemenea, Edeleanu, a descoperit și metoda de rafinare a petrolului cu dioxid de sulf lichid care îi poartă numele – procedeul Edeleanu – și este folosit încă din anul 1908.
George Emil Palade – ribozomul
În anul 1974, George Emil Palade, alături de Albert Claude și Christian Duve împart Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină datorită descoperirii ribozomului. Dar totuși ce e ribozomul ăsta și de ce e așa de important?
Ei bine, ribozomul este procesul prin care celulele își sintetizează proteinele pentru a putea supraviețui. Astfel, George Emil Palade descoperă mecanismul celular de producere a proteinelor.
Alexandru Ciurcu – motorul cu reacție
Alexandru Ciurcu este un fost inventator și publicist de origine română care a vrut să înlocuiască motorul electric cu cel cu reacție. Astfel, pentru a dovedi fezabilitatea ideii, acesta, alături de Just Buisson au proiectat un motor cu reacție și au obținut un brevet pentru el în Franța prin anii 1886.
Din păcate, invenția lor s-a dovedit un dezastru, deși la primul test totul a mers bine, la testul cu numărul doi când inventatorii au decis să facă un motor mai puternic și să-l pună pe o barcă, s-a produs o explozie și Just Boisson a fost ucis alături de asistentul lor.
În urma acestui accident, Alexandru Ciurcu, a reușit să înoate până la mal salvându-și astfel viața, dar a fost acuzat de ucidere din culpă ca mai apoi să fie achitat.
Cu toate că au existat mai multe teste cu privire la această modalitate de propulsare, pericolul exploziei a fost prea mare, fiind nevoie de aproape jumătate de secol până când în anul 1943 au fost fabricate primele motoare cu reacție care au putut fi utilizate în siguranță.
Aurel Perșu – primul automobil cu roțile integrate
Lui Aurel Perșu trebuie să-i mulțumim pentru primele eforturi făcute pentru crearea unui automobil cât mai aerodinamic. Acesta a avut ideea de a integra roțile mașinilor în interiorul caroseriei pentru a limita expunerea acestora la rezistența aerului.
Acesta spunea adesea că forma aerodinamică perfectă este cea a unei picături de apă care cade.
Automobilul pentru care a obținut un patent german cu numărul 402683 în 1924 este expus la muezul Dimitrie Leonida din București și a parcurs o distanță de 120.000km până în anul 1961 când a fost donat muzeului în stare de funcționare.
Ștefan Procopiu – efectul Procopiu
Procopiu a fost un fizician român care a descoperit efectul de depolarizare longitudinală a luminii care străbate soluțiile coloidale și suspensiile cristaline. Acesta l-a numit efectul Procopiu.
De asemenea, a avut rădăcini adânci în viața culturală a Iașiului, fiind un membru activ în consiliul directorilor a Teatrului Național Vasile Alecsandri.
George Constantinescu – teoria sonicității
George Constantinescu este fondatorul teoriei sonicității, o ramură a mecanicii mediilor continue care are ca scop cercetarea transmiterii energiei mecanice prin intermediul vibrației. Acesta a scris și o carte denumită A Treatise on transmission of power by vibration care a fost tradusă în limba română de către Dionisie Germani și publicată în anul 1922.
Conceptele din carte sunt destul de avansate pentru cineva care nu a studiat fizica, iar dacă ești curios despre ce presupune mai exact teoria sonicității, poți căuta cartea pentru a o citi.
Nicolae Vasilescu-Karpen – Karpen pile
Karpen a fost un inginer și fizicist român care a rămas în istorie pentru invenția sa, Karpen pile, o baterie care, potrivit mai multor site-uri, oferă energie de peste 60 de ani. Dispozitivul inventat de el este numit de mulți perpetuum mobile, dar nu am reușit să găsesc informații foarte clare cu privire la această invenție.
Cu toate astea, de la invenția sa din 1908, nici în zilele noastre nu avem energie infinită, deci ceva îmi spune că principiul nu poate fi aplicat în alt fel de utilizări.
Ana Aslan – pionierul medicinei sociale
Ana Aslan este considerată pionierul medicinei sociale. Este cunoscută pentru linia de cosmetice Gerovital care, la acea vreme era o modalitate de a încetini procesul de îmbătrânire, fiind numit chiar fântâna tinereții.
Dacă vrei să citești mai mult despre invenții românești celebre accesează articolul de click pe link-ul din stânga.
