Anul calendaristic, care constă din 365 de zile (366 în cazul anilor bisecți), este împărțit în 12 luni diferite, fiecare cu o lungime egală când vine vorba d zile. În România, aceste 12 luni sunt divizate în patru anotimpuri distincte: primăvară, vară, toamnă și iarnă.
Lunile anului sunt: ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie.
Anotimpurile și lunile corespunzătoare
Primăvara
Primăvara este adesea asociată cu renașterea, regenerarea și creșterea. În emisfera nordică, aceasta începe oficial la echinocțiul de primăvară, pe 20 sau 21 martie, și se încheie la solstițiul de vară, pe 20 sau 21 iunie. Lunile asociate cu primăvara sunt martie, aprilie și mai.
Vara
Vara este cel mai cald anotimp al anului și este caracterizat prin zile lungi și nopți scurte. În emisfera nordică, vara începe la solstițiul de vară, pe 20 sau 21 iunie, și se încheie la echinocțiul de toamnă, pe 22 sau 23 septembrie. Lunile de vară sunt iunie, iulie și august.
Toamna
Toamna este cunoscută pentru culorile sale frumoase și recoltele abundente. În emisfera nordică, toamna începe la echinocțiul de toamnă, pe 22 sau 23 septembrie, și se încheie la solstițiul de iarnă, pe 21 sau 22 decembrie. Lunile toamnei sunt septembrie, octombrie și noiembrie.
Iarna
Iarna este cel mai rece anotimp, cu zile scurte și nopți lungi. În emisfera nordică, iarna începe la solstițiul de iarnă, pe 21 sau 22 decembrie, și se încheie la echinocțiul de primăvară, pe 20 sau 21 martie. Iarna este formată din lunile decembrie, ianuarie și februarie.
Curiozități despre lunile anului
Ianuarie
Ianuarie își ia numele de la zeul roman Janus, cunoscut pentru cele două fețe – una privind înainte și alta înapoi. Acest lucru sugerează trecerea de la anul vechi la cel nou.
Februarie
Februarie este cea mai scurtă lună a anului, având 28 sau 29 de zile în funcție de an. Acesta a fost adăugat la calendar pentru a menține sincronizarea cu anotimpurile.
Martie
Martie marchează începutul primăverii în emisfera nordică și al toamnei în emisfera sudică. Ziua de echinocțiu în martie are aproximativ 12 ore de lumină și 12 ore de întuneric.
Aprilie
Numele lunii aprilie provine din cuvântul latin „aperire”, care înseamnă „a deschide”, sugerând ideea de deschidere a naturii în timpul primăverii.
Mai
Luna mai își ia numele de la Maia, o zeiță romană a creșterii plantelor. În multe culturi, luna mai este asociată cu festivaluri legate de fertilitate și recoltă.
Iunie
În limba română veche, iunie era numită „cireșar”. Aceasta a fost schimbată în „iunie” în cinstea zeului roman Juno, zeița căsătoriei și a familiei.
Iulie
În 44 î.Hr., luna iulie a fost redenumită din Quintilis (al cincilea în latină) în Julius în onoarea lui Gaius Iulius Caesar, unul dintre cei mai faimoși lideri romani.
August
Într-un mod similar, august își trage numele din Augustus Caesar, primul împărat roman. Inițial, această lună se numea Sextilis (al șaselea în latină).
Septembrie
Numele lunii septembrie provine de la „septem”, care înseamnă „șapte” în latină. Deși acum este a noua lună din an, în calendarul roman inițial era a șaptea lună.
Octombrie
Octombrie provine din „octo”, care înseamnă „opt” în latină. De asemenea, a fost modificată poziția în calendar, devenind a zecea lună în loc de a opta.
Noiembrie
Așa cum se poate presupune din numele său, noiembrie provine din „novem”, care înseamnă „nouă” în latină. Inițial fiind a noua lună în calendarul roman.
Decembrie
Numele lunii decembrie vine de la „decem”, care înseamnă „zece” în latină. Inițial, era a zecea lună în calendarul roman.
După cum se poate observa, multe luni s-au format datorită poziției pe care o aveau într-un an, dar și-au păstrat numele și după ce această poziție a fost modificată.
